Greșelile trecutului, de Oana Stoica-Mujea – Crime Scene Press – recenzie

  “OANA STOICA-MUJEA (n. 1981) a fost jurnalist pentru o scurtă perioadă de timp și apoi scenarist la Media Pro Pictures. A debutat în 2005 cu un roman fantasy. Până acum a publicat peste douăzeci de cărți (fantasy, crime, thriller). Este membru al Uniunii Scriitorilor din București, secția „Copii și Tineret”. “Indicii Anatomice”, prima carte polițistă a Oanei Stoica-Mujea, apare într-o primă ediție în 2009, la Crime Scene Publishing. Volumul, devenit rapid un succes, a fost tradus în limba engleză în 2012 (Profusion). Seria Iolanda Știreanu: Indicii Anatomice, Parfumul văduvei negre, Greșelile trecutului, Jucătorul, Mascarada, Noaptea de Sfântul Andrei.”

“O crimă ieșită din comun, aproape de domeniul fantasticului.

Când într-un tren este descoperit un cadavru fără nicio rană, dar care poartă un mesaj,

nimic nu pare ciudat. Doar că același om, cu același mesaj, mai este găsit în alte două locuri. Cazul începe să frizeze supranaturalul.

Iolanda Știreanu trebuie să înțeleagă ce s-a întâmplat cu cele trei personaje misterioase și care e legătura dintre ele. Chiar dacă par a fi una și aceeași persoană, Lala știe că așa ceva e imposibil.

Așa începe un periplu care oscilează între prezent și trecut. Iar Iolanda se vede silită să se confrunte cu problemele din viața personală, dar și cu ciudățeniile unei crime care pare fără cap și fără coadă.”

“Seria Iolanda Știreanu te ține cu sufletul la gură de la un volum la altul.”(George Arion)

Adevărat!!!  Dovadă stă și acest al treilea volum din serie “Greșelile Trecutului”, apărut la editura Crime Scene Press.

Aici Oana Stoica –Mujea ne arată din nou cum faptele din trecut au repercursiuni și urmări nebănuite și în prezent.

Romanul este scris pe două planuri, trecut și prezent ,întâmplări din anii ’70  care reverberează și găsesc ecou în 2011.

  Cercetările polițiștilor în 2011 duc la aflarea unei povești cu rădăcini puternice în structurile din anii ’70, în sferele puterii, o poveste  cu fapte incredibile, cu oameni cameleoni, cu abuzuri, crime, secrete întunecate, morți inerente, jocuri de putere.

Întâlnim echipa de anchetatori Mihai, Victor și mai ales pe inegalabila Iolanda Ştireanu (Lala).

  Vă spuneam  mai demult că, de la Minerva Tutovan a Rodicăi Ojog  Brașoveanu, nu am întâlnit un asemenea personaj complex. Iolanda Ştireanu este extrem de bine pregătită în munca ei, foarte deșteaptă, capabilă să lege ițele unei afaceri până la aflarea adevărului.

Ca detectiv este sclipitoare!  În viața privată este altceva!

   Urmare a tarelor din copilărie, a vieții familiei ei, a spitalizărilor și tratamentelor, este deseori nesigură, parcă mereu pendulând între extreme. Își dorește să aibă pe cineva, dar nu e dispusă să depindă de  nimeni, sau să cedeze în fața cuiva. Își dorește dragoste, dar asta înseamnă un sentiment prea profund de apartenență, ar însemna compromisuri și ea nu se vede în stare să facă asta. Așa că se mulțumește cu legături ocazionale, cu partide de sex condimentate de sentimentul că totul este hotărârea ei.  În rest viața  e pe un făgaș oarecum normal, slujbă, colegi, casă, Carmen-ajutorul ei și motanul.

  Dar la serviciu situația e acum puțin diferită, în biroul ei aterizează un nou coleg, Paul, care i se pare că o urmărește, și mai trebuie să facă și câteva ședințe cu o psiholoagă, trimisă de cei de sus.

  Amalia, psiholoaga încearcă să-și facă meseria, dar Iolanda îi dejoacă planurile și intențiile. Pe acest fond de neîncredere pare a se baza pe colegul ei Victor și pe tânărul medic legist Dragoș, dar fiecare dintre ei are la rândul lui trecutul, prezentul și tarele lui.

  Primul impact îl are găsirea unui cadavru. Este identificat ca fiind Mihail Lupașcu, un fost profesor de istorie și aparent un opozant al comuniștilor și securității. Mai mult, se părea că Mihail deținea niște documente compromițătoare și periculoase pentru fosta securitate, documente care au lăsat și vor mai lăsa în urma lor un șir de morți.

  Fuga lui Pacepa în anii ’70 le dăduse o valoare și mai mare și mulți erau cei care le voiau. Doar că Mihail Lupașcu le ascunsese prea bine. În tinerețe Mihail făcuse parte dintr-un grup care colecționa obiecte de artă valoroase. De fapt asta făceau ceilalți patru prieteni, el colecționa documente, cât mai multe și mai secrete. Mai intrase în belele, dar tatăl său,mare ștab în Securitate îl salvase de fiecare dată.

Dar oare era opozant al regimului,era disident sau …poate altceva?!!!

  Cercetând lucrurile Iolanda și echipa vorbesc cu membrii familiei, o familie ciudată, disfuncțională, care totuși împarte aceeași casă. O familie cu povești de răpiri, viol, moarte, atât de înspăimântată de secretele vechi, dar obedientă în fața capriciilor și ordinelor lui Mihail  Lupașcu. În fond cu toții depindeau material de banii lui, așa că păstrarea secretelor era asigurată.

Și erau multe secrete, grele, dureroase, periculoase!!!!

  Moartea unui copil al străzii, dar care se va dovedi a fi nepotul lui Mihail Lupașcu, dă un nou imbold cercetărilor. În timpul investigațiilor Iolanda are o interacțiune cu capii interlopilor din cartier, iar curajul ei îi asigură repectul și chiar ajutorul acestora.

  Ei susțin că un polițist poreclit “Manzu” ar fi cel care face legea în cartier și ar fi ucis copilul. Dar nu pot să-l descrie prea mult pentru că este de fiecare dată astfel îmbrăcat și cu trăsăturile umbrite încât nici măcar Iolanda, care-l urmărește la un momentdat, n-o poate face.Tot ce remarcaseră era că e vorba despre o persoană înaltă și masivă.

  Polițiștii se gândesc să verifice ADN-ul familiei, în momentul în care apare  un alt cadavru ce pare a fi tot Mihail Lupașcu. Amanda, de la echipa tactică, o excelentă specialistă și Dragoș – legistul, încep verificarea tuturor ADN-urilor, dar analizele și probele dispar.

Cine și de ce le-ar fi făcut dispărute?!!!

  Apare și al treilea cadavru și ciudățeniile continuă, unul dintre ele are ADN-ul ca și Mihail Lupașcu, celelalte două sunt niște sosii.

  Iolanda îi găsește în viață pe doi dintre prietenii din gașcă și pe copiii celorlalți doi,aflând noi informații. Află o grămadă de lucruri din trecut, dar primește și anunțul morții adevăratului Mihail Lupașcu în Germania, unde plecase în anii ’80 și de unde nu mai revenise.

  Iolanda descâlcește ițele poveștilor din trecut și prezent, află cine este polițistul corupt, este chiar atacată și răpită de acesta și complicele lui, dar este salvată de interlopi.

Chiar și așa slăbită, reușește să pună lucrurile cap la cap.

Cine a fost în realitate Mihail Lupașcu?

Ce rol au avut de fapt el și tatăl lui?

Ce plan incredibil pusese la cale bătrânul?

De ce dispăruse Mihail Lupașcu în secret?

Cine era cel care locuia în casa lui și cu numele lui?

Ce era cu cele două sosii și ce rol aveau în poveste?

A fost Mihail Lupașcu un disident,agent sau spion?

Care erau poveștile adevărate ale persoanelor din familie și din vilă?

Care erau relațiile reale între ele?

Care era adevărul în privința polițistului Paul?

Care era misiunea Amaliei psiholoaga?

Ce cerceta Dragoș și de ce?

Cine era Manzu și ce urmărea?

Ce documente găsește în final Iolanda și ce face cu ele?

Acestea și multe, multe alte întrebări își vor găsi răspunsuri când veți citi cartea.

  Fapte din trecut, povești incredibile, mărturii năucitoare, crime, urmăriri, răzbunări, dragoste, ură, teamă, minciuni, toate sunt țesute de Oana Stoica-Mujea într-o pânză de păianjen a unor vieți trăite sub spectrul fricii.

O împletire incredibilă a trecutului cu prezentul.

Trebuie să citiți cartea ca să înțelegeți toată complexitatea evenimentelor și a poveștilor.

  O carte excelentă cu o construcție interesantă, intensă, plină de adrenalină, grefată pe realitatea socială, politică și istorică a anilor’70-2011.

Felicitări Oana Stoica- Mujea!

Carte disponibilă pe site-ul Crime Scene Press

Verifică disponibilitatea cărții în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

Greșelile trecutului de Oana Stoica-Mujea – Crime Scene Press – recenzie