Cercul negru de Lucian Ciuchiță

Cercul negru, de Lucian Ciuchiță – Libris Editorial – recenzie

Cercul negru

Lucian Ciuchiță

Editura: Libris Editorial

Anul apariției: 2020

Număr pagini: 298

Gen: S.F.

   Cercul negru de Lucian Ciuchiță roman SF.

    Distopiile lui Lucian Ciuchiță sunt unice. Trăiesc clipele prezente și am impresia că mă aflu într-unul din romanele lui S.F.

   „Cercul negru”, la fel ca alte scrieri ale autorului, este o radiografie a timpurilor trăite. Unele pasaje ilustrează perfect atmosfera din orice oraș mare, cel puțin înainte de pandemie.

Fluența traficului se apropia de ZERO, spre disperarea tuturor participanților: aglomerație infernală, cozi la autobuze și la metrou, mașini bară la bară și permanente blocaje rutiere pe arterele principale. Un vacarm de nedescris, claxoane și înjurături, „dreptate” proprie, făcută cu bâte de baseball… legea junglei coborâtă dintre liane și aplicată în plină stradă! Oameni de afaceri, mame cu copii, polițiști și pompieri în exercițiul funcțiunii, automobiliști și taximetriști, ori indivizi „fără etichetă” care încercau să se deplaseze din punctul A către punctul B nu aveau nici o șansă, destinația finală fiind un lucru total lipsit de importanță și chiar nu mai conta, deoarece nimeni nu ajungea nicăieri. Mașini lângă mașini, mașini peste mașini, și iar mașini… un oraș al mașinilor, o lume a mașinilor...”

Oameni și mașini s-au trezit că au un numitor comun cu clădirile, adică stăteau pe loc, înțepenite de parcă aveau fundații din beton sau le crescuseră rădăcini. Abia atunci Primarul Orașului, împreună cu corpul de specialiști și majoritatea consilierilor importanți, fără de care nicio instituție nu poate funcționa, au hotărât că ar fi timpul să găsească o soluție de remediere.

  Situația este la fel ca în orice metropolă: trafic extrem de agmomerat, alienarea oamenilor (fiecare în clopotul său de sticlă), oraș blocat. Atunci când orașul se blochează la propriu, primarul Johnson ia o hotărâre: împărțirea orașului în două perioade: ziua și noaptea.

   Inițial pare o măsură bună: unii lucrează ziua, alții noaptea, supraaglomerarea va fi evitată. Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa. Nu este vorba doar de lucrul în ture, despre simpla împărțire a programului, ci despre un plan mult mai complex, o conspirație. Pentru Oamenii Nopții nu exista decât noaptea, ba chiar ziua începea să se reducă, pierzând teren în fața nopții. Oamenii Nopții ajung să se îmbolnăvească, își pierd mințile și mulți chiar se sinucid. Cine a pus la cale toate acestea și de ce? Aflați citind cartea!

   Pe fundalul tuturor acestor întâmplări, se dă lupta dintre Bine și Rău. Avem și o poveste de dragoste, dintre Scriitor și Allison, care ați ghicit, luptă împreună de aceeași parte a baricadei împotriva Răului, reprezentat de primarul Johnson și acoliții săi.

  Autorul face referiri la mitologie, care a inspirat numele de cod ale personajelor ce luptă de partea Binelui.

   Ceea ce începe ca o distopie S.F. se termină ca un thriller de acțiune, cu scene demne de o ecranizare de succes. Dar nu asta conteaza cel mai mult, ci subtextul, mesajul din spatele acțiunii; așa cum Lucian Ciuchiță ne-a obișnuit, și aici ne vorbește despre natura umană, despre realitatea zilelor noastre, în care unii încearcă să se îmbogățească fără a le păsa de cei din jur. Nepăsarea, alienarea, egoismul.

Alții, orbi deși au darul vederii, văd cu alți ochi lumea din jur… o privesc ca și cum este vorba de evoluție, de dezvoltare, acceptând nonșalant și cretin efectele negative ale industrializării excesive. Nu-i deranjează fumul gros, nu le displace murdăria depusă în straturi groase și nici că le pasă de deșeurile toxice depozitate la întâmplare. Nimic din toate acestea nu-i afectează, ba chiar sunt extaziați când privesc zilnic rețeaua de conducte ale rafinăriilor, furnalele care împroașcă zgură și cenușă în atmosferă, fumul gros care acoperă soarele, nelăsând nici o rază să pătrundă prin cortina neagră… Un CERC NEGRU. De fapt, au dispărut de mult cerul senin şi Luna și Soarele, înlocuite de frumuseţea stranie a solului lunar, oferită de peisajul industrializat! Sau, poate, cine știe, o fi Tranziția spre nicăieri… o fi Timpul plagiatorilor existenței, ai vieții… Vremea omului-insulă naufragiat în Marea Destinului? Dar eu… EU unde mă aflu? Eu CINE sunt?

Despre autor:

   Lucian Ciuchiță este absolvent ASE București, membru al Asociației Dramaturgilor de Film din 1991 și a desfășurat activitatea de realizator TV între anii 1990 și 2000 pentru mai multe emisiuni, reportaje și documentare difuzate de posturi cunoscute de televiziune.

   A publicat mai multe cărți, printre care: „Oameni și Țărmuri”, „Prețul și Decizia în Afaceri”, „Căutătorul de Zimbri”, „Manual Practic de Statistică”, „Florile Binelui”, „Dispariția” (roman polițist), Insula purgatoriului” (roman distopic), Copoiul din Cardiff” (roman polițist-filozofic), „Taifun în adâncuri” (thriller psihologic), Gemenii lui Bormann”  (roman istoric), „Celeste – Planeta purgatoriului”

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris

Autori români

Recenzii cărți SF

***Sorina Ciocârlan***Bună! Sunt Sorina și îmi plac cărțile bune. Pun suflet în tot ceea ce îmi place, iar printre pasiunile mele se numără cititul, scrisul, filmele, pisicile, dulciurile. Atunci când „mi se pune pata” pe ceva, indiferent că e carte, film sau opera întreagă a unui autor, sunt de neoprit: fac ce fac și aflu tot despre subiect, îl analizez și îl întorc pe toate părțile. Care sunt subiectele astea, care mă „obsedează”? Agatha Christie, Rodica Ojog-Brașoveanu, Harry Potter, mai nou, Cassandra Clare. Da, pentru că „obsesiile literare” se schimbă, când unele se epuizează, scad în intensitate și apar altele noi. Asta nu înseamnă că dispar de tot, rămân acolo și așteaptă să fie reactivate. Și când sunt reactivate, să te ții!...

16 COMMENTS

  1. Orice carte a lui Lucian Ciuchita are un mesaj,o poveste din spatele povestii.Felicitari Lucian!
    Felicitari Sorina pentru recenzie!

  2. „Cercul negru”, inițial (în roman) numit „Lumea abisală” – Probabil Nu este un S.F. – deși sunt prezentate mai multe elemente specifice („Paradis”, penitenciarul pe ape, Babilonul reprezentat de „El Mundo”, „Orașul de Zi”, „Orașul de Noapte”, „Orașul Adâncurilor” și „Orașul din Spațiu”, ori schimbarea completă a duratei zilei și a nopții, ca rezultat al experimentelor nucleare și, nu în ultimul rând, potențial plănuita apariție a generațiilor de oameni fără creier, mai exact acea parte a creierului responsabilă cu gândirea) – remarcabil părându–mi că toate „fanteziile” genului sunt atât de atent detaliate și explicite încât par credibile, realmente posibile, chiar și azi și nu într–un Viitor oarecare… pretins în datarea acțiunii.„Cercul negru” – dincolo de valoarea sa literară, este un semnal de alarmă al riscului major al alienării omului modern care trăiește într–o lume falsă, atenționând că Acum este timpul măsurilor și soluțiilor extreme, de reașezare a valorilor și priorităților pe cu totul alte coordonate, că Spiritualitatea trebuie să fie cuvântul de ordine, că procesul aberant de decădere spirituală trebuie să înceteze imediat.
    Multumesc, Sorina! Multumesc, Literatura pe tocuri!

  3. Sorina, felicitări pentru recenzie!
    Felicitări domnului Ciuchita pentru această carte, dar și pentru celelalte roamne ale sale!

  4. Citesc si recomand cu drag romanele domnului Ciuchita ! Felicitări autorului ! Felicitări Sorina pentru frumoasa recenzie !

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.