Moştenirea – Howard Linskey – recenzie
Moştenirea – Howard Linskey – recenzie
Titlu: Moştenirea
Autor: Howard Linskey
Editura Niculescu
Număr pagini 368
Anul apariţiei 2024
“Sarah nu știe multe despre mătușa ei, Evelyn. Așa că, atunci când Evie moare, Sarah este șocată când află care au fost ultimele ei dorințe. Evie vrea ca Sarah să-i moștenească averea. Dar îi pune o condiție: trebuie să prindă un criminal.”
“Moștenirea poate fi a ei… Dacă prinde criminalul. Doar că au trecut peste 30 de ani de atunci.”
Romanul începe cu un “testament” înregistrat al Evelynei Moore, o cunoscută romancieră. Îi ceruse avocatului ei, Dickie, să înregistreze totul, pentru a avea un impact mai mare și pentru a împiedica alte rude, din cele care apar doar la moștenire, să conteste voința ei.
Îi lasă totul nepoatei ei, Sarah Hollis, singura nepoată căreia îi păsase de ea, care era și ea o scriitoare la început de drum. Condiția esențială era ca Sarah să descopere ce s-a întâmplat cu prietena lui Evelyn din tinerețe, Lucy Woodfell, care dispăruse cu treizeci de ani în urmă. Oricât se străduise Evelyn nu reușise să afle nimic, dar cum îi spune avocatului ei, Sarah avea o minte ascuțită și sigur va descoperi ceva. Pentru asta îi dădea 6 luni, în care va trebui să stea la Conacul Cragmoor în Northumbeland.
Cu mulți ani în urmă acela era conacul familiei Woodfell, familia lui Lucy, unde Evelyn petrecuse vara, fetele fiind colege de școală. Atunci Evelyn cunoscuse familia, tatăl destul de absent din viața copiilor, frații lui Lucy din prima lui căsătorie: Oliver, Freddie și Sephy, și mai ales colindase cu prietena ei câmpurile și malul mării, în mod deosebit exploraseră conacul imens. Din păcate bătrânul Woodfell îi lăsase lui Freddie averea și conacul, Sephy fiind deja căsătorită și mama unui băiat, iar Oliver devenise un împătimit consumator de droguri. Doar că Freddie pierduse totul, iar Evelyne cumpărase în secret conacul, frații neștiind cine este noul proprietar.
Își petrecuse ani buni căutând indicii, mai ales că Lucy îi arătase în vara aceea niște ascunzători numite ”ascunzătoarea preotului”. La vremea când se construise conacul, cu sute de ani în urmă, se făcuseră și acele ascunzători folosite de preoții prigoniți din cauza evenimentelor și credințelor de atunci.
Sarah este șocată când află condițiile moștenirii, e sceptică că va reuși, dar nu are altceva mai bun de făcut: stă prost cu banii, noua carte nu merge, are un adevărat blocaj, așa că se gândește că, și dacă doar pentru câteva luni, va fi o schimbare binevenită și poate acolo va avea și inspirație. Drept ghid are jurnalul mătușii ei, unde sunt copiate și scrisorile pe care i le scrisese acesteia Lucy. Paginile vorbeau despre familie, despre comportarea fraților mai ales a lui Freddie, despre căsătoria lui Sephy cu căpitanul Alex Ramsey, un tip cu mulți ani mai bătrân ca ea, și apariția lui Toby, fiul ei, care acum, la momentul poveștii, era deja prim ministru, abia numit în funcție. În ultima scrisoare primită de Evelyn, Lucy îi spunea că a aflat niște secrete sordide, pe care i le va relata. Dar n-a mai apucat pentru că a dispărut.
Ajunsă la conac Sarah o cunoaște pe doamna Jenkins, menajera, o ființă rece și chiar urâcioasă uneori, și pe Patrick, care se ocupă, ca un om bun la toate, de casă și grădină. El este cel care o va ajuta foarte mult.
Când dispăruse Lucy existaseră doi suspecți, unul care cu mania tinereții își ucisese iubita infidelă, altul care se pare că fusese pe plajă în acea zi, și totuși, curios, declara că n-o văzuse pe fată, dar și el avea tarele lui. Dosarul rămăsese deschis.
Sarah va discuta cu Crozier, polițistul care mai trăia, atunci era un sergent tânăr, cu cei doi suspecți, unul recent eliberat din închisoare, dar și acum cu mari probleme psihiatrice, apoi cu familia, dar parcă nimic nu i se pare că ar duce undeva. Se izbește însă de multă suspiciune, uși trântite, refuzuri și tăceri. Apelează la un expert în case vechi, analizează planurile casei, dar găsesc doar 3 ascunzatori, cele identificate și de Lucy deși ea era convinsă că ar există și o a patra.
Cei din familie susțineau că o văzuseră pe Lucy mergând către plajă și au bănuit că vrea să înoate, credeau că s-a înecat, dar curios nu avea la ea prosop și nici haine nu se găsiseră pe mal, și nu fusese văzută de altcineva. Sophie e din ce în ce mai convinsă că Lucy nu părăsise casa, dar frații aveau alibiuri solide. Și parcă asta nu ar fi destul Sophie este amenințată, i se intră în casă, găsește tot felul de lucruri, aude zgomote și șoapte.
Patrick îi arată că între camere există găuri de ventilație, prin care se auzea foșnind aerul, o ajută să schimbe toate încuietorile și să-și mărească măsurile de precauție.
Sophie stătea în fostul dormitor al lui Lucy, jos era camera lui Sephy, și făcând un experiment realizează că se putea auzi tot ce vorbeau. Deci așa auzise Lucy secretele incriminatoare. Găsirea fostei dădace a copiilor, discuția cu aceasta îi arată că de fapt Freddie și Sephy aveau alibiul asigurat doar de cuvintele lor. Continuă căutările și într-o seară, stând cu Patrick la un vin, observă un lucru ciudat. Un tablou pus deasupra șemineului, cu un text în latină, de fapt toată casa era împânzită de citate și pilde în latină. La fiecare ascunzătoare se găsise un astfel de tablou cu un text, de fiecare dată diferit dar elocvent.
Patrick își amintește că atunci când era mic, și venea cu mama lui la conac, deasupra șemineului era un cap de cerb. Tot el o ajută să reconstituie accidentul în care murise căpitanul, să-și dea seama dacă fusese sinucidere și care era motivul.
În final cercetând toate pozele vechi ale conacului află unde fusese la început tabloul găsește și a patra ascunzătoare, unde era Lucy și în buzunarul ei ultima scrisoare adresată lui Evelyn.
Cine a ucis-o pe Lucy și de ce? Cine a ascuns-o? Pe cine amenința secretul lui Lucy? Cine mai știa de crimă și ascunsese adevărul? De ce? Cum începuse Oliver să se drogheze? Cine îi manevrase pe toți ca un adevărat păianjen? De ce?
Ce se întâmplă cu Freddie, Stephy, Oliver și Toby? Ce hotărâre ia Sarah în privința conacului? Ce va face în continuare cu viața ei? Ce se va întâmpla cu Patrick?
Veți găsi toate răspunsurile și multe altele citind cartea. Dar aveți grijă pentru că nu veți putea s-o lăsați din mână până la final.
Cartea este scrisă într-un stil alert, cu multe întâmplări, întorsături de situație și dialoguri uneori amuzante. O să vă placă povestea și personajele pentru că este: “Un roman de acțiune plin de suspans.“(Steve Berry, autorul bestsellerului New York Times Ungentlemanly Warfare)
Și-i veți da dreptate lui Steve Cavanagh (autorul bestsellerului “Thirteen”) care spune: “Un thriller magistral, cu persoane dispărute, personaje grozave și o mulțime de răsturnări de situație – un roman pur și simplu minunat.”
Recenzia face parte din blog tourul dedicat apariției în limba română a romanului: Moştenirea
Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, pentru a vă edifica:
