Berlin. Lupii din Brandenburg de Fabio Geda, Marco Magnone (vol.4 din seria Berlin)-recenzie

 Titlul original: Berlin. I lupi del Brandeburgo

Traducere: Geanina Tivda

Editura: Corint Junior

Anul apariţiei: 2017

Nr. de pagini: 224

Gen: Dystopia, Urban Fantasy, Young Adult

 Seria Berlin: 1. Focurile din Tegel; 2. Zorii din Alexanderplatz; 3. Bătălia din Gropius; 4. Lupii din Brandenburg; 5. Il richiamo dell’Havel; 6. L’isola degli dei

  ,,Decembrie 1978: un grup de siluete misterioase, înveșmântate în salopete albe, au răpit-o pe Nina. Porniți în căutarea ei, Jakob, Christa și prietenii lor trebuie să treacă dincolo de granițele Berlinului și să se aventureze în pădurile înghețate din Brandenburg. Al patrulea volum din seria Berlin, Lupii din Brandenburg, se anunță în același timp înfiorător și dătător de speranță…
 Urletele veneau din toate părțile, și, de fiecare data când schimbau direcția, încercând să se îndepărteze, se auzeau din ce în ce mai tare, acolo unde o clipă mai devreme, erau doar întunericul și răsuflarea pădurii. Părea că lupii se jucau cu ei, că îi urmăreau, dar că nu aveau cu adevărat intenția să îi atace. Poate că așteptau momentul potrivit să se dezlănțuie.”

    În seria Berlin, autorii Fabio Geda și Marco Magnone ne prezintă o lume post-apocaliptică, o lume lipsită de reguli, protagoniștii sunt niște copii împărțiți în facțiuni, fete și băieți din Berlin care duc o luptă lungă și extenuantă pentru supraviețuire după moartea tuturor adulților din cauza unui virus mortal. Este o saga pentru copii și adolescenți care ar trebui să fie citită de toată lumea, indiferent de vârstă. Este genul acela de poveste care te pune pe gânduri, te face să te întrebi cum s-ar descurca cei mici într-o lume fără părinți, fără sprijinul lor moral și material, fără o autoritate. Nu este o lectură pe care o poți uita de pe o zi pe alta, pentru că rămâi marcat de profunzimea cuvintelor, de trăirile oferite de ea. 

 ,,Lui Timo îi reveni în minte un lucru pe care i-l repeta Rolf, și anume că lucrurile nu ies niciodată așa cum ne-am dori, că viața este o pătură prea scurtă și că ceva din cele ce ne sunt dragi rămâne mereu afară. Cu siguranță, Rolf avea dreptate, iar toate lucrurile de care fugeau în acel moment erau o dovadă; dar oricât de scurtă ar fi fost pătura care le revenise lor, el nu mai simțise niciodată atâta viață în el ca în acel moment.“

 ,,Berlin. Lupii din  Brandenburg”, al patrulea volum din seria Berlin, își poartă cititorii într-o lume fascinantă, plină de aventuri, mister, suspans, iubiri adolescentine și stări sufletești contradictorii. Este o carte alertă, cu personaje puternice, iubitoare, cu o acțiune care se desfăsoară într-un ritm alert, de nici nu-ți vine să crezi că se pot întâmpla atâtea evenimente în cele 220 de pagini.

    În această carte au loc schimbări importante, povestea ia o întorsătură neașteptată, se deplasează într-o cu totul altă direcție decât mă așteptam. Dacă în romanele anterioare am asistat la un un război necruțător dezlănțuit între grupurile de tineri din Berlinul de Vest, acest volum este mult mai pașnic, nu mai au loc lupte violente, acțiunea se desfășoară într-o altă zonă a Berlinului (se trece din Berlinul de Vest în Berlinul de Est), și vom cunoaște  noi grupuri umane – Spartakus, Wolfkinder și Atlantis – care și-au găsit adăposturi în Palatul Sanssouci, prin pădurile Brandenburgului sau în fostul parc de distracții din Atlantis, aflat într-o zonă insulară. Aventura crește în intensitate, eroii seriei, membrii ai diferitelor facțiuni, încep să colaboreze între ei, ba chiar să lege prietenii. De asemenea, am observat o neașteptată întorsătură în relația dintre Jakob și Christa.

 ,,El o îmbrățișă. Ca și cu îmbrățișarea ar fi fost de-ajuns să schimbe sensul discuției. Christa simți aceeași senzație de moleșeală de acum două zile și fu din nou tentată să se refugieze în ea, dar știa că asta nu ar fi făcut decât să înrăutățească lucrurile. Anumite trăsături ale lui Jakob o impresionaseră din prima clipă și îi plăceau mult. Timiditatea, spre exemplu, și timpul de care a avut nevoie ca să-și declare sentimentele; dar, în cele din urmă, găsise curajul să o facă. Da, îi plăceau multe lucruri la el. Problema era că acestea nu-i erau de-ajuns.“

    Doar stilul de scriere a rămas același – alternanța scenelor din prezent cu flashback-urile din perioada de dinainte ca populația orașului Berlin să fie decimată de virus. În acest fel, ni se dă posibilitatea să aflăm câteva întâmplări din viața de zi cu zi a personajelor principale, interacțiunea lor cu părinții, reacția tuturor la apariția virusului.

    Din păcate, nici de această dată, nu se specifică ceva concret despre virus, cine l-a creat, ce anume l-a dezlănțuit, modul în care s-a extins, de ce a atacat doar persoanele adulte și de ce se declanșează doar după ce o persoană depășește o anumită vârstă. Există doar speculații, suficiente cât să redea tuturor speranța într-o eventuală vindecare.

    După cum ați aflat deja, din vara lui 1975 până în primăvara lui 1976, lumea adulților luase sfârșit din cauza unui virus misterios, despre care nu se cunoșteau nici originea, nici tratamentul, dar care lovea mortal pe oricine avea peste optsprezece ani, și uneori și mai tineri. În oraș nu au mai rămas decât copiii. Neputând rezista de unii singuri, se uniseră în grupuri, care deveniseră din ce în ce mai numeroase, așa încât trebuiră să caute noi adăposturi, suficient de mari să încapă cu toții. Ca să supraviețuiască, au învățat să vâneze și să se apere.

    Acțiunea din “Lupii din Brandenburg“ se continuă de unde a rămas în “Bătălia din Gropius”, toate evenimentele având loc pe o perioadă scurtă de timp, în decembrie 1978, după teribila bătălie de Crăciun. Cu o zi înainte, membrii grupurilor Gropiusstadt, Havel și Zoo se luptaseră cu poporul din Tegel, ajuns în Gropiusstadt mânat de zadarnic dorință de a distruge orice le ieșea în cale și de a-i alunga din oraș. Luptaseră în plină furtună și învinseseră.

     Însă bucuria lor le-a fost umbrită de dispariția micuței Nina, surioara lui Bernd, care dispăruse în toiul bătăliei. Ajunși la clădirea unde fetița fusese văzută ultima oară, se împărțiseră în grupuri și de acolo porniseră ,,ca valurile făcute de o piatră aruncată în apă, astfel încât să acopere orice cotișor din cartier”. Însă nu au reușit să dea de ea.

    Abia atunci când în grup și-a făcut apariția Timo – exilat din Reichstag alături de alți membrii ai grupului, pentru că devenise un obstacol în calea setei de putere a Claudiei și a lui Robert -, băieții au aflat că micuța a fost luată de niște siluete misterioase, înveșmântate în salopete albe și cu măști pe față. Din fericire, cel mai bun prieten al lui Timo, Vierme, hotărâse să le urmărească ca să înțeleagă unde se duceau, cine erau și de ce aveau cu ei o fetiță din Gropius, iar asta s-ar putea să le faciliteze căutarea.

    În scurt timp se organizează o expediție de recuperare, echipa fiind formată din Jacob, Bernd și Buchner Doi (Gropius), Christa și Britta (Havel), Timo (fost membru Reichstag). Va urma o călătorie lungă și periculoasă, prin frig și zăpadă, dincolo de granițele Berlinului, unde se vor confrunta cu un alte grupuri de tineri, unii dintre ei fiind îmbrăcați/mascați în animale, și vor face o descoperire zguduitoare.

    Cine sunt misterioasele siluete înveșmântate în alb? De ce au răpit-o pe Nina? Ce vor de la ea? Reprezintă ele un pericol pentru întregul Gropius? Ce destăinuiri le-au făcut copii-lup? Oare acele zvonuri sunt adevărate? Ce se întâmplă pe insula unde se află comunitatea Atlantis? Citiți cartea și veți primi toate răspunsurile!

 ,,Se întrebase dacă făcuse bine că-i urmase; dar ciudat era că, în același timp, ei se comportau de parcă ființa periculoasă era ea: din primul moment i se adresaseră doar prin gesturi seci, de parcă ar fi dorit să o țină la distanță, fără să-i vorbească.”

 ,,Jakob încerca să se concentreze asupra căutării, dar își dădu seama că în cap avea glasul Christei. Micul pocnet al primului lor sărut. Primul lui sărut. Explozia de căldură care i se răspândise de pe buze în corp și-l proiectase într-un punct foarte îndepărtat al universului. Nu reușea să se gândească la altceva.“

    ,,Berlin. Lupii din  Brandenburg”, al patrulea volum din seria Berlin, este o carte care merită citită, fiind suficient de captivantă încât să fie o lectură atractivă. Veți avea parte de aventură, suspans, intrigă și un strop de romantism.  

NOTA 9,5

Cartea Berlin. Lupii din Brandenburg de Fabio Geda, Marco Magnone poate fi comandată de pe  cartepedia.ro

Recenzii Cărţi Young Adult

Recenzii cărţi fantasy

Surse foto Pinterest