Bufniţa vânează întotdeauna noaptea – Samuel Bjork – Editura Rao – recenzie
Bufniţa vânează întotdeauna noaptea, de Samuel Bjork – Editura Rao – recenzie
Bufniţa vânează întotdeauna noaptea
Samuel Bjork
Editura – RAO, 2015 /2018
Pagini – 410
Traducere de Alexandru Szollo prin LINGUA CONNEXION
Despre autor
Samuel Bjork este pseudonimul romancierului, dramaturgului, compozitorului și interpretului norvegian Frode Sander Oien. A publicat prima piesă de teatru la 21 de ani, iar de atunci a scris două romane de succes, cinci piese de teatru, a lansat șase albume muzicale și a tradus din opera lui Shakespeare. Locuiește și lucrează în Oslo.
Nu e un secret cât de mult îmi plac cărțile apărute la Editura RAO, mai ales cele care au coperta cartonată. În curând trebuie să-mi rearanjez biblioteca pentru că rafturile dedicate cărților preferate devine neîncăpătoare. Acesta este unul din motivele pentru care am vrut să am ,,Bufnița vânează întotdeauna noaptea”. Un alt motiv a fost descrierea cărții.
Subiectul acestui volum este intrigant și interesant. O adolescentă este găsită decedată într-un mod bizar și crud. Trupul ei este așezat pe un pat de pene, brațele îi sunt puse într-o anumită poziție, iar în jurul trupului gol este o pentagramă din lumânări.
Inițial am crezut că lectura se va apropia de ocultism, thriller sau polițist, dar romanul cu siguranță surprinde câte puțin din fiecare. Dacă tema principală este o crimă sau căutarea unui criminal în serie, aș îndrăzni să spun că există mai multe teme secundare. Viața și comportamentul uman în diferite ocazii, demonii cu care se confruntă fiecare individ în parte. Conflictul exterior al personajelor care fac acțiunea acestui roman este cu siguranță atracția lecturii, dar conflictul interior este cireașa de pe tort. La o analiză profundă a personajelor descoperim frământările interioare care macină personajele, indiferent că acestea fac parte din cei care anchetează sau cei care sunt anchetați. Acest lucru lasă loc cititorului să se întrebe dacă personajele sunt ceea ce par sau fiecare personaj ar putea fi criminalul.
„ Curry văzuse multe la viața lui și credea că e imun, dar acolo era vorba despre altceva, iar faptul că era mahmur nu-l ajuta deloc. Fata era goală. Părea îngrozită. Avea ochii larg deschiși. Corpul îi era contorsionat într-o poziție ciudată-de fapt,o formă-, un braț arătând în sus, celălalt atârnând ciudat într-o parte.
Munch apăsă din nou butonul. Apăru o altă fotografie.
– Potrivit patologului, fata a fost strangulată, posibil în zona unde a fost găsită, și așezată după moarte așa cum am găsit-o. Vom analiza ulterior detaliile mai amănunțit, dar, în etapa actuală, merită remarcate aceste aspecte…
Munch apăsă rapid butonul și mai multe fotografii apărură pe ecranul din spatele lui.
-Pene.
O altă fotografie.
– Lumânări.
O altă fotografie.
-O perucă.
O altă fotografie.
– Poziția brațelor ei.
O altă fotografie.
– Acest tatuaj. E un cap de cal, cu literele”A” și „F” dedesubt.”
Ca în majoritatea romanelor polițiste, există un detectiv și o întreagă echipă care vor încerca să rezolve misterul într-un timp cât mai scurt. Holger Munch este „șeful” în această investigație, iar echipa lui o are în prim plan pe Mia Kruger, o tânără care a trecut prin infern când și-a pierdut sora. Curry un bețiv cartofor, Gabriel un hacker prieten cu un personaj dubios, Sconcsul. Încă câțiva membri, fiecare misterios în felul lui. Faptul că echipa de anchetatori ne este prezentată cu tot cu demonii lor, așa imperfecți cum sunt, face ca acest roman să iasă din tipare, așteptând descoperirea criminalului cu sufletul la gură. Poveștile de viață a celor care o cunoșteau pe victimă, aceasta trăind într-un fel de orfelinat, aduc mulți suspecți. Unii sunt angajați ai „casei” respective, alții locuiesc în apropiere. Dovezile apărute pe parcurs implică personaje suspecte, dar pe măsură ce indiciile apar, suspecții se schimbă. Ancheta pare de multe ori o înfundătură.
Pe măsură ce lectura înaintează, detaliile sunt șocante. De la faptul că victima a fost ținută captivă aproximativ trei luni, hrănită cu nutreț. Hrană pentru animale, până la descoperirea unui site din care se fac bani prin vizionarea unor filmări live cu victima în ipostaze pe care le veți descoperi citind, pentru că nu vă dau spoilere, până la implicarea fiicei detectivului în acest caz devenind victimă.
Dacă ar fi să încadrez într-un gen acest roman aș spune că este un amalgam de genuri, chiar dacă genul predominat e thriller psihologic.
Mi-a plăcut construcția personajelor, atenția autorului asupra conflictului interior, acțiunea și misterul. După multe filme vizionate și cărți citite ale aceluiași gen, faptul că mi-am pus de multe ori întrebarea ”cine e criminalul”? și că nu am ghicit decât foarte aproape de final, demonstrează că e un roman bun, chiar dacă pe alocuri am avut impresia că unele imagini sunt mici clișee.
Dacă vreți să descoperiți amănunte pline de teroare, detalii semnificative pentru o poveste originală, dar și povestea criminalului și identitatea lui, vă invit să citiți Bufnița vânează întotdeauna noaptea. Nu-i așa că noaptea se petrec lucruri ne neimaginat?
Cartea Bufniţa vânează întotdeauna noaptea, de Samuel Bjork o găsiţi pe site-ul Editura Rao
Recenzii cărţi thriller
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti
Ce ma fac cu atatea ispite?Foarte frumoasa si interesanta recenzia!
Multumesc frumos Arci
Super recenzia, Vero! RAO au carti extraordinare, intr-adevar. Ma tenteaza cartea, dar am inteles ca ar fi parte dintr-o serie.
Merg citite si separat. Am cautat date despre primul volum si nu am gasit nimic. Nici nu am simtit ca face parte dintr-o serie.
woau!am asteptat nerabdatoare recenzia ta,felicitari!am sa trec cartea pe lista mea!
Super. Merci
Minunata recenzie, Vero! 🙂 Trebuie sa-l descopar si eu cat mai repede pe acest autor! 🙂
Multumesc, Marius ! O sa-to placă!!!
O recenzie super faina, Vero! 🙂