Ce ai făcut în ultimii 4 ani? Interviu cu scriitorul Stelian Țurlea

Ce ai făcut în ultimii 4 ani? Interviu cu scriitorul Stelian Țurlea

  Ce ai făcut în ultimii 4 ani? Interviu cu scriitorul Stelian Țurlea – autor români.

În 2016 am demarat campania promovăm autori români – recenzii și interviuri. Să vedem astazi, după 4 ani ce au mai scris scriitorii nostri. O nouă rubrică pe Literatura pe tocuri. 

Azi, Domnul Stelian Țurlea.

  În 2016 când ne-am cunoscut, și am stat la povești, erați  deja după multe  cărți publicate.

  Acum, 4 ani mai târziu (deși eu v-am urmărit) vreau să le spunem cititorilor ce ați făcut în acest timp.

  Arci: Ce planuri în plan personal sau profesional vi s-au împlinit( cărți traduse, concursuri, publicat afară, premii, înființare de editură)

   S.Țurlea: Mulțime de întâmplări literare au năvălit peste mine în ultimii patru ani. Așa că, deși sunt pensionar de multă vreme (sau așa mi se pare), reiese că am avut o viață foarte activă. Primul și cel mai important lucru petrecut nu este unul fericit, dar pot vorbi despre el cu seninătate și bucurie: la începutul toamnei lui 2016 și-a încetat apariția săptămânalul cultural „Ziarul de duminică”, pe care îl concepusem și-l păstoream din mai 2000, mai toată lumea spune că ar fi fost una dintre cele mai bune publicații culturale. Nu discut acum și aici rațiunile dispariției, în mod cert economice, dar când mă gândesc că unii au vrut să predea la facultatea de jurnalistică despre acest ziar, nu pot să nu fiu mișcat. Noroc că, în 2015, am publicat „Istoria inedită a unui ziar cultural. 15 ani cu Ziarul de duminică”, găsiți în acea cărtica părerea mea și tot ce e important despre ziar. A fost un ziar cu o istorie formidabilă, sunt mândru de el.

   În ultimii patru ani am scris foarte mult. Am publicat cinci romane noi, toate polițiste („Săptămâna nebună”, „Ești pe cont propriu”, „Un plan atât de bine pus la punct”, „Algoritmul Funcoin”, „Înnebunește-i!”) și primul meu volum de povestiri („Vă plac blondele?”); mi-au fost reeditate opt romane apărute în ultimii patruzeci de ani și cinci cărți pentru copii; mi-a apărut ediția a doua în italiană din „În absența tatălui”, în traducerea lui Ingrid Beatrice Coman, și traducerea în spaniolă a aceluiași roman drag, în tălmăcirea profesorului Dan Munteanu Colán.

  Mai e un lucru minunat care s-a petrecut. În acești ani am început să prezint/semnalez cărți, întâi la agenția de presă Amos News, apoi și la Mediafax. Am început cu trei cărți pe weekend, câte una pe zi, apoi foarte repede am trecut la o carte pe zi – și o duc așa de patru ani într-o parte și de doi ani și jumătate în partea cealaltă. Pentru asta citesc enorm, uneori câte cinci cărți pe săptămână, îmi neglijez scrisul propriu, dar îmi place ce fac și mai ales știu că e o treabă foarte utilă: apar atât de multe titluri, încât îi e imposibil cititorului obișnuit să le afle și să se strecoare printre ele, fac o treabă care place autorilor și editorilor mai ales, promovarea cărților, nu fac eu cronici literare, să nu vă imaginați, n-am pretenția asta, dar faptul că se scrie despre acele titluri, iar ce se scrie se răspândește în publicuri foarte diferite e un fapt grozav. Mă bucură, recunosc însă că e obositor.

Arci: Spuneți-ne câteva cuvinte despre ele

   S.Țurlea: Cărțile noi publicate sunt toate polițiste și au apărut la editura prietenilor mei George Arion și Alexandru Arion, Crime Scene Press. Nu e bine să dezvălui subiectul unui roman polițist, n-o voi face, dar voi spune că sunt într-un fel de continuare, adică în mai toate umblă un număr de personaje, dar asta nu însemană că romanele nu pot fi citite independent.

  Ar trebui să fac însă niște precizări, am mai spus lucrurile astea de câteva ori. Pe mine nu mă încântă împărțirea asta în romane polițiste și romane de alt fel, unii pot spune că primele ar fi cărți ușurele, ceea ce nu e cazul. Am exemplul propriu mai mult decât evident: cu mai bine de un deceniu în urmă, când am publicat „Arunc-o pe soră-mea din tren!”, am cerut, cam știu de ce, să se facă o copertă stilizată cu două fete fâșnețe; toată lumea a crezut că e chic-lit (literatură pentru puicuțe) și cunosc persoane care au cumpărat-o numai din acest motiv, altfel nici n-ar fi deschis-o. La ediția a doua, am lăsat să se înțeleagă cum că romanul e unul polițist; și iar unii (dar alții) au căzut în plasă.

   Eu am o convingere fermă: Tot ce s-a scris de când există literatură pe lume e poveste – şi romanele, şi tragediile, şi epopeele. Într-o poveste încape toată viaţa noastră. Vrem să ne regăsim în poveste, de aceea suntem ahtiaţi să le citim și să le ascultăm. Cel puţin asta cred. Iar cititorului dornic de lectură, captivat de lectură, îi poţi spune tot ce vrei, chiar şi adevărurile crude. E destul să se recunoască într-o frântură din poveste, un gând, o aspiraţie, o vorbă, un chip, acceptă după aceea orice. Inclusiv meditaţiile despre Putere. Sau Iubire. Aceasta este esenţa – putere şi iubire; sau invers. Iar povestea asta mai are un element important, e o luptă între bine și rău, sub forme diferite, altfel n-ar fi citită, poate fi și o crimă. Orice s-a scris important, de când se scrie, are un filon polițist, detectivistic. Asta cred.

   Așa că am spus că am publicat cinci noi cărți polițiste, puteam spune doar cinci noi cărți, adică le puteam tipări fără să le carcaterizez dintru început, ar fi fost pur și simplu romane. Despre lumea din jur. Asta e iar foarte important. Mă inspir din fapte reale. Mi s-a și reproșat asta, un cititor din Cluj spunea că prea fac aluzii la nu știu ce fapt politic sau personaj politic, Cred că toate cărțile mele au pornit de la fapte reale, întâmplate mie sau celor din jur sau fapte despre care toată lumea a aflat la un moment dat, numai că toate acestea sunt filtrate și par ficțiune. Altfel nu convingi lumea, cel puțin asta cred eu și-mi place să fiu convingător în cărțile mele. Dacă reușesc sau nu, cititorii o pot spune. Firește, pot exista și cărți în care totul e o invenție, de pildă romanele fantasy sau science-fiction, dar până și acelea pornesc de la un sâmbure de real.

Arci: Cum au fost primite de către cititori noile cărți?

   S.Țurlea: Nu vreau să vorbesc despre cum au fost primite, o pot face editorii. Cărților anterioare acestora ultime, atunci când le-am retipărit, le-am adăugat la final un fel de addenda cu un mic dosar de presă, tot ce s-a scris după prima ediție. Mi se pare normal ca un cititor nou să se poată orienta. Dacă le voi mai publica pe ultimele cinci, poate voi face la fel.

Arci: În ultimii patru ani s-a schimbat ceva pe/în piață de carte? În bine, în mai puțin bine?

  S.Țurlea: Foarte mult. Nu sunt eu în măsură să vorbesc despre piața de carte, editorii o pot face cu mult mai bine. Dar nu pot să nu constat că se citește mai puțin (motivele sunt multe), că industria editorială suferă, că nu există un program de susținere a culturii scrise, că domnesc haosul legislativ, incompetența, impostura și improvizația chiar și în acest domeniu, că apar gesturi demonstrative, cum a fost Anul Cărții 2019, fără vreo consecință practică, că au cam dispărut librăriile, că prinde prea timid cartea electronică, etc. Să mai continui?.

Arci: Ce urmează? Ce povești? Ce planuri? Ce vise/visuri?

   S.Țurlea: Cred că de atît de puține ori am vorbit despre planurile mele, încât aș putea spune că n-am prea vorbit. N-o voi face nici acum. Pentru două motive: întăi, vreau mereu să ofer surprize – și dacă spun dinainte ce scriu, unde mai e surpriza? În al doilea rând, poate că un anume plan al meu nu mai merge, se împiedică, se împotmolește și n-apuc să scriu ce am promis, nu mă fac de râs?

Arci: Câteva cuvinte  pentru  cititorii și echipa Literatura pe tocuri.

  S.Țurlea: Să citească. Orice. Orice gen. Iar unul din locurile excelente în care poate avea o idee despre cărțile noi (în afară, firește, a rubricilor lui Stelian Țurlea din Amos News și Mediafax – trebuie să-mi fac și eu puțină reclamă!) este să deschidă cât de des acest site „Literatura pe tocuri”. Va avea satisfacții.

Arci: Vă mulțumim și vă dorim mult succes în continuare! Știți că noi abia așteptăm să citim un nou roman “marca” Stelian Țurlea!Ce ai făcut în ultimii 4 ani? Interviu cu scriitorul Stelian Țurlea

Recenzii cărți Stelian Țurlea

Interviuri autori români

Foto copertă Ziarul financiar

Ce ai făcut în ultimii 4 ani? Interviu cu scriitorul Stelian Țurlea

9 COMMENTS

  1. Un interviu de excepție ! Felicitări! Citesc cu multă plăcere aceste interviuri, datorită lor cunoastem acei autori care ne-au purtat într-o lume de poveste cu fiecare roman scris . Multumesc !

  2. Mulțumim pentru interviu! Stelian Turlea este un autor pe care îl apreciez foarte mult. Ador cărțile sale!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.