Cel care nu uită – David Baldacci – recenzie

Titlu: Cel care nu uită
Titlu orginal: Memory Man
Autor: David Baldacci
Traducere din engleză: Oana Stanescu
Editura Crime Scene Press
Anul 2023
Nr. pagini: 458

  “David Baldacci a publicat 48 de romane, traduse în peste 45 de limbi, în mai bine de 80 de țări. A vândut 150 de milioane de cărți în toată lumea. David și soția lui sunt filantropi – fundația Wish You Well din Statele Unite susține programele de alfabetizare pentru adulți.”

  “Viața lui Amos Decker s-a schimbat pentru totdeauna – de două ori.
  Prima dată pe terenul de fotbal, în primul lui meci din NFL, când o lovitură l-a scos din viața sportivă definitiv, având și un efect secundar neașteptat: nu mai poate uita nimic.
   A două oară – douăzeci de ani mai târziu, când și-a descoperit familia ucisă în casă. Lumea i s-a prăbușit, ucigașul a rămas la fel de necunoscut ca motivul din spatele crimei, iar Decker a ajuns pe străzi lucrând pe apucate ca detectiv privat.
  Însă când un bărbat se predă poliției, susținând că el este cel care a comis crima, iar în același timp o întâmplare îngrozitoare pune orașul Burlington în genunchi, Decker e chemat înapoi la acțiune. Pentru a înfrunta pericolele trebuie să îndure amintiri pe care și-ar dori să le uite – și e posibil să i se ceară chiar sacrificiul suprem.”

  „Veșnicul bestseller Baldacci dezvăluie un erou neconvențional, cu aptitudini neobișnuite și un trecut tragic, care se confruntă cu un geniu malefic aflat în spatele atacului armat dintr-o școală. [Decker] se dovedește un antierou excentric, original, în al cărui haos există o ordine numai de el știută.”(Kirkus Reviews)

   Amos Decker chiar este un erou neobișnuit, un tip pe lângă care ai trece fără a-i acorda nici cea mai mică privire. Înalt, gras, masiv, cu barbă și păr lung, îmbrăcat sărăcăcios, Amos fusese un detectiv extrem de inteligent și analitic. De fapt viața l-a lovit și l-a schimbat pentru totdeauna.

  În liceu fusese un tip simpatic, plăcut, bun sportiv, tenace și hotărât. Intrase în NFL, dar la primul meci un adversar îl lovește violent și accidentul este gata să-l omoare. Scapă, dar lovitura puternică de la cap îi provoacă o schimbare rară, îi mărește la excepțional abilitățile cognitive. Creierul lui devine parcă un computer, nu mai uită nimic, vede în minte evenimentele ca pe un ecran, calculează în viteză, dar mai ales vede unii oameni sau sentimentele în culori. La început schimbarea e atât de dură și înspăimântătoare că ajunge la Institutul de Cercetări Cognitive, pentru a învăța să trăiască în noile condiții. Cu aceeași îndârjire, cu care se remarcase în sport, învață acum să-și stăpânească și să-și folosească abilitățile nou obținute. E conștient că nu mai are nici o șansă să facă sport, dar vrea să devină polițist, să apere oamenii și să facă lumea mai bună. La institut era un grup mai mare de tineri care din diferite motive: un accident, o traumă puternică, se treziseră cu anumite abilități și toți trebuiau să să se descurce între oamenii normali. Știau puține lucruri unii despre alții, nu prea discutau despre trecut doar despre prezent. Studenții erau destul de introvertiți iar medicii, la rândul lor, trebuiau să învețe să-i ajute.

  Apoi Amos urmează școala de poliție, ajungând în scurt timp un detectiv excelent, ajutat și de abilitățile lui. Face echipă cu o polițistă ambițioasă și pricepută, Mary Lancaster, și sunt conduși de căpitanul Miller MacKenzie, care-i sprijină și-i ajută foarte mult. În viața personală Amos era împlinit, se căsătorise cu Cassie, terapeuta lui care-l ajutase mult cu noua personalitate, și aveau o fiică de 10 ani Molly, chiar îi pregăteau aniversarea.

  Dar totul ia sfârșit într-o seară. Întors de la serviciu găsește în casă trei cadavre soția, fiica și cumnatul venit în vizită, uciși și măcelăriți cu cruzime. Amos clachează, pleacă din poliție, pierde casa, ajunge pe străzi, trăiește de azi pe mâine, fără să se preocupe de igienă, haine, hrană, și totuși incapabil să se sinucidă. Până într-o zi când, văzându-și mutra în oglinda din toaleta unui mall, i se face rușine de el însuși și de ce-ar spune soția lui dacă l-ar vedea. Se redresează, lucrează pe ici pe colo, adună ceva bani și-și ia licența de detectiv privat. Ia la pas fiecare zi, are o locuință modestă, cazuri de urmăriri și supravegheri, dar rămâne la fel de conectat cu trecutul. Colega lui și căpitanul încearcă să-l atragă înapoi în poliție, dar Amos ezită.

  Și are loc evenimentul de la Liceul Mansfield, liceul unde învățase și el. Sunt uciși antrenorul echipei de fotbal, profesorul de sport, directorul adjunct și câțiva elevi, cei mai mulți sportivi. Amos este interesat pentru că una dintre armele folosite fusese implicată și-n uciderea familiei sale. Cu toate că venise și FBI-ul, Miller și Lancaster îl vor acolo, pentru spiritul lui de observație și creierul valoros. Găsesc mesaje care-i sunt adresate și îl duc cu gândul că ucigașul juca cu el un joc. Acum înțelege și mesajul lăsat pe peretele casei lui. Cineva din trecutul lui, care-l numea “frățioare” îl vâna.

  Dar de ce ? Ce și cui greșise? Și mai ales când?!

  Pe camerele de la liceu apare un tip masiv, care nu poate fi recunoscut, apoi găsesc urme în congelatorul cantinei și un tunel de legătură între școală și baza militară părăsită din apropiere. Așa află pe unde intrase ucigașul, dar realizează că urmele găsite sunt făcute vizibil pentru a-i deruta. Urmăresc totul cu atenție și reușesc să afle pe unde intrase, pe unde ieșise, unde se ascunsese ucigașul, unde ținuse echipamentul, cum se deghizase, dar și cine era eleva din liceu care-l ajutase, și pe care o ucisese, pentru a șterge toate urmele.

  Este momentul când un tip, Sebastian Leopold, se predă jucând cartea nebuniei, și recunoaște uciderea familiei lui Amos, dar totul se dovedește o cacealma.

  Devine din ce în ce mai clar că totul e legat de Amos. Sunt cercetați părinții lui Debbie, fata ucisă, persoane de la Institutul de Cercetări Cognitive, așa află date despre unii dintre foștii pacienți și despre doctori, întâmplări din viața acestora și motive care ar putea duce până la crime.

  Și începe caruselul descoperirilor și al crimelor, unii sunt uciși acum în timp real, pe alții îi descoperă gata imbalsamati, și peste tot apar mesaje și indicii pentru Amos.

  Sigur că până la urmă își va da seama cine e personajul, de la ce a pornit ura lui, va identifica persoanele și poveștile sordide care au contribuit la aceste derapaje și va rezolva până la capăt puzzle-ul.

  Cine este ucigașul? De ce ucide? Ce rol are Leopold, cel care îi încurcase cu mărturia lui? Ce rol au avut în poveste ceilalți morți? De ce își canalizase personajul ura împotriva lui Amos? Cum va reuși Amos să-l oprească? Va reuși să-și continue viața? Ce se va întâmpla în viața lui și a celorlalți protagoniști?

  Veți afla totul citind cartea.
Oricum să vă alocați timp suficient pentru că nu veți putea lasă volumul din mână până la final.

  Așa cum spune și Washington Post:
„Un roman mare, îndrăzneț, aproape imposibil de lăsat din mână… Decker este unul dintre cei mai neobișnuiți anchetatori născociți vreodată de un romancier.”

  Romanul este interesant, alert, plin de adrenalină, crime, urmăriri, răpiri, dar și un fir extrem de coerent al poveștii. Iar Amos Decker este un personaj complex cu care ne vom întâlni și în alte romane ale seriei.

  Associated Press afirmă: “Baldacci este un povestitor desăvârșit… Cel care nu uită convinge pentru că Amos Decker este un personaj extraordinar.”

Recenzii cărți

Recenzia face parte din blog tourul dedicat apariției în limba română a romanului: Cel care nu uită 

Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, pentru a vă edifica:

Anca și cărțile  

Fata cu cartea  

Analogii, Antologii 

Ciobanul de Azi 

Cărțile mele 

Citește-mi-l

Falled 

Biblioteca lui Liviu