Dune. Comunitatea surorilor – Brian Herbert, Kevin J. Anderson – recenzie
Dune. Comunitatea surorilor – Brian Herbert, Kevin J. Anderson – recenzie
Titlu: Dune. Comunitatea surorilor
Seria Școlile Dunei – cartea I
Autor: Brian Herbert, Kevin J. Anderson
Editura Nemira
Colecția Armada
Anul publicării în limba română: 2024
Titlul original: Sisterhood of Dune (2012)
Traducere: Cristina Ghidoveanu
Număr de pagini: 632
Brian Herbert și Kevin J. Anderson extind universul Dune, creat de Frank Herbert, într-o direcție ambițioasă și provocatoare, prin seria Școlile Dunei, o trilogie care își propune să exploreze în profunzime originile marilor instituții ce aveau să modeleze civilizația galactică, cunoscută deja fanilor din faimoasele romane. Primul volum al acestei trilogii, Comunitatea surorilor (în original Sisterhood of Dune, 2012), se constituie într-un prequel complex care continuă evenimentele dramatice descrise anterior în trilogia Legendele Dunei, plasând acțiunea la optzeci și trei de ani după ce Jihadul Butlerian a pus capăt dominației mașinilor gânditoare, în Bătălia Corrinului.
Contextul în care se desfășoară evenimentele din Comunitatea surorilor este marcat de reconstrucție, conflicte ideologice și o profundă neîncredere față de tehnologie, percepută ca o amenințare eternă la adresa umanității. În centrul acestor turbulențe sociale și politice, noi instituții esențiale pentru viitorul universului Dune – precum Ordinul Bene Gesserit, Școala de Mentați, Institutul Suk și Ghilda Spațială – își caută locul și încearcă să supraviețuiască în fața radicalismului mișcării Butleriene anti-tehnologie, conduse de fanaticul Manford Torondo.
Acțiunea romanului pornește de la o situație dramatică: umanitatea încă încearcă să-și vindece rănile lăsate de războiul împotriva mașinilor, iar noul Imperiu condus de familia Corrino, în frunte cu Împăratul Salvador Corrino, pare să se clatine sub presiunea extremismului. În timp ce împăratul și fratele său, Roderick Corrino, se bucură de privilegiile puterii pe planeta Salusa Secundus, liderul carismatic al butlerienilor, Manford Torondo, își continuă cruciada anti-tehnologică, mânat de obsesii religioase răzbunătoare și pus pe a distruge orice formă de tehnologie interzisă.
Unul dintre meritele romanului constă tocmai în complexitatea intrigilor și diversitatea perspectivelor prezentate. Povestea urmărește în paralel destinele câtorva personaje importante, a căror evoluție reflectă profundele transformări prin care trece umanitatea. Raquella Berto-Anirul, fondatoarea ordinului Bene Gesserit, este marcată profund de experiența unei otrăviri care i-a oferit acces la conștiințele strămoașelor sale. Ea se străduiește să conducă ordinul printre obstacole interne și externe, jonglând delicat între necesitatea de a utiliza tehnologii interzise și presiunea fanaticilor butlerieni infiltrați chiar și în propriile rânduri. În acest sens, Raquella este poate cel mai fascinant personaj al cărții, întruchipând perfect lupta dintre putere și vulnerabilitate, între pragmatism politic și idealuri înalte.
În paralel, figura tragică a lui Vorian Atreides, fostul erou al Jihadului, aduce o notă de melancolie existențială. Popularitatea sa i-a atras suspiciunea celor care guvernează Imperiul, ducându-l inevitabil spre o existență izolată și marcată de deziluzie. Exilat de conducerea Corrino, Atreides încearcă să protejeze colectivitatea de pe planeta Kepler, atacată de negustorii de sclavi, și e nevoit să lupte iar. Contrastul dintre gloria sa trecută și realitatea crudă a prezentului este construit subtil, sugerând că istoria este adesea nedreaptă cu eroii săi.
Un alt fir narativ interesant este cel care îl urmărește pe mentatul Gilbertus Albans, elev al lui Erasmus, o mașină gânditoare ce a supraviețuit clandestin după Jihad. Acesta se confruntă cu propria dilemă morală și politică atunci când studenții săi, influențați de fanatismul butlerienilor, amenință însăși existența școlii sale. Legătura lui Gilbertus cu Erasmus, ascunsă cu grijă, adaugă tensiune suplimentară, creând una dintre cele mai dure contradicții din roman: omul care îi învață pe alții cum să gândească logic ascunde un secret profund irațional pentru contextul epocii sale, ce ar putea pune iar în pericol întreaga omenire.
Nu lipsesc, desigur, intrigile politice și rivalitățile personale, care sunt elemente tradiționale în universul Dune. Familia Harkonnen încearcă să-și refacă prestigiul pierdut în urma trădării atribuite injust lui Abulurd Harkonnen. Ambițiile fraților Griffin și Valya de a-și restabili poziția sunt conduse mai mult de orgoliu decât de idealuri, din punctul acesta de vedere fiind primii adevărați Harkonneni care-și confirmă renumele.
Stilul cărții este accesibil și alert, diferit față de complexitatea filosofică a scrierilor originale ale lui Frank Herbert, însă fără a pierde coerența narativă sau farmecul specific universului Dune. Deși această abordare ar putea părea simplificată pentru cititorii mai exigenți ai seriei originale, ea reușește să atragă un public mai larg, în căutare de aventură și intrigă politică rapid construită.
Ecranizarea cărții sub forma serialului HBO Original, Dune: Prophecy, lansat în 2024 și conectat cu filmele lui Denis Villeneuve, a fost destul de bine primită de fani. Adaptarea TV accentuează aspectele dramatice și conflictele dinastice din roman, concentrându-se pe tensiunea ideologică și ambiguitatea morală a personajelor.
Comunitatea surorilor extinde universul Dune într-un mod accesibil și dinamic, oferind o perspectivă clară asupra formării organizațiilor care vor modela viitorul spațial al omenirii. Chiar dacă nu atinge complexitatea intelectuală a operei originale a lui Frank Herbert, noua trilogie oferă un cadru interesant pentru cei care doresc să exploreze fundamentele acestei lumi, compensând prin acțiune alertă și mult suspans.
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: bookzone, libris şi cărtureşti
