Până la capat de Michael Connelly-recenzie

Până la capat, de Michael Connelly-recenzie

Titlu original: The Reversal

“Cel mai bun roman al lui Connelly: intens, inteligent şi emoţionant.”(Los Angeles Times)

   “Un nou thriller care îl are în prim -plan pe cinicul Mickey Haller. După ani în şir în care a jucat rolul de avocat, Haller este rugat să treacă în “barca” procurorilor şi să dea de capăt unei crime oribile. Ucigaşul, Jason Jessup, a ispăşit deja 24 de ani de închisoare şi este eliberat şi reabilitat în baza unei noi dovezi ADN. Haller însă nu înghite povestea, fiind convins că Jessup este cu adevărat vinovat. Intrigat de acest caz îl acceptă. Cu o condiţie însă: posibilitatea de-a lucra cu un anumit investigator LAPD, nimeni altul decât fratele lui vitreg, Harry Bosch. Cei doi trebuie să se mişte repede, înainte că Jessup să lovească din nou.”

   De data asta Michael Connelly vine cu o surpriză: Haller, avocatul al cărui birou era în spatele limuzinei, apărătorul cunoscut, este solicitat să preia un caz de omucidere din partea procuraturii, ca procuror independent.
Procurorul districtual Williams îl solicită pentru că fiind an de alegeri i-ar prinde bine o victorie şi mai ales crede că-l va manipula uşor pe Haller. Doar că acesta nu este o marionetă, lucru pe care-l face cunoscut, şi acceptă cazul numai dacă este lăsat să lucreze independent, cu echipa aleasă de el. Williams acceptă, deoarece realizează că Haller nu poate fi obligat să facă ceva ce oricum i se pare că nu e un rol potrivit pentru el. Aşa că acceptă să-i dea, ca al doilea avocat, pe Maggie McPherson, fosta soţie a lui Haller şi pe Harry Bosch, detectiv pensionat şi frate vitreg cu el, ca anchetator. Williams nu avea altă soluţie pentru că nu putea folosi pe nimeni de la procuratură, mai ales că acuzatul Jason Jessup dăduse în judecată statul şi implicit procuratura, susţinând că fusese închis pe nedrept 24 de ani.

   Jason Jessup fusese condamnat pe baza probelor şi mărturiilor, pentru uciderea unei fetiţe de 12 ani Melissa Landy, doar că la acea vreme nu se folosea în proces ca proba ADN-ul.
Timp de 24 de ani Jessup scrisese tuturor forurilor, făcuse plângeri, înaintase petiţii, mai ceva ca un avocat, susţinându-şi nevinovăţia şi cerând să fie eliberat. Sigur că nu fusese luat în serios pentru că exista şi un martor ocular, sora Melissei-Sarah.

   Cele două fetiţe se jucau de-a-scunselea şi Sarah văzuse când Jessup o luase pe Melissa şi o dusese la camionul lui, un camion mare de tractat maşini. Câteva ore mai târziu fata fusese găsită strangulată într-un tomberon de gunoi. Petele de pe rochiţă duseseră la concluzia că autorul crimei îşi satisfăcuse astfel pornirile sexuale.
Jessup atrage în final atenţia unei organizaţii de avocaţi numită ”Proiectul de Justiţie Genetică” (PJG). Aceştia îi preiau cazul şi obţin un ordin de testare genetică a spermei găsită pe rochiţa albastră pe care o purta victima.

Şi surpriză…

   Sperma nu este a lui Jessup, informaţia înclinând balanţa în favoarea lui, şi deşi tribunalele menţinuseră de fiecare dată condamnarea, Curtea Supremă desfiinţase cazul şi ceruse procuraturii ca în termen de 60 de zile să repună cazul pe rol cu probe noi sau să renunţe la acuzaţii.
Jessup apare mereu la TV prin interviuri date la telefon sau în persoană din închisoarea San Quentin, sustinandu-şi nevinovăţia, cerând milioane de dolari despăgubiri pentru anii petrecuţi acolo, primind chiar susţinere de la câteva vedete de calibru de la Hollywood. Iar dacă după vârtejul acesta mediatic ar fi fost eliberat ar fi devenit el însuşi o celebritate.

   Un avocat căruia îi plăceau luminile rampei, Clive Royce, preia pro bono cazul recomandat de PJG.
Haller, McPherson şi Bosch sunt convinşi că Jessup este vinovatul şi având şi ei fete sunt şi mai motivaţi să găsească noi probe şi dovezi.
Nu este uşor: detectivii de atunci, mulţi martori, inclusiv mama şi tatăl vitreg al victimei au murit în aceşti ani. Dar Bosch este neobosit.
Bosch verifică din nou probele existente, caută mărturii noi şi mai ales încearcă să dea de Sarah, sora victimei. Marcată de moartea Melissei, accentuată de neputinţă ei de-a alerta pe cineva la timp, plus abuzurile la care o supunea tatăl ei vitreg, Sarah se adânceşte într-o viaţă promiscuă, droguri, prostituţie, arestări, clinici de dezintoxicare. Dar atunci când o găseşte Bosch era “curată” de mulţi ani, preda cursuri de sticlărie, era un om calm şi echilibrat. Îl recunoaşte din prima pe Jessup în poze, îl identifica şi la tribunal.

   Spre mirarea unora Haller nu se opune eliberării condiţionate a lui Jessup, dar are grijă să fie pus sub observaţie şi urmărit non stop de către DSI, o brigada de poliţişti duri folosiţi clandestin pentru supravegherea suspecţilor, indivizi suspectaţi de crime violente care nu se opreau până ce nu erau prinşi în flagrant şi opriţi de poliţie. Haller aştepta ca Jessup încrezător să facă o greşeală.
Tot Bosch este cel care cere neoficial, părerea unui psiholog-criminalist, o prietenă de-a lui, Rachel Walling în care avea deplină încredere, rugând-o să facă un profil al criminalului.

   Jessup se plimbă noaptea prin parcurile naţionale, după închidere, se aşează mereu pe aceleaşi bănci, chiar aprinde o lumânare la baza unui pom. Intrigat Bosch îl urmăreşte câteva nopţi împreună cu cei de la DSI, mai ales că Rachel îi face un profil total diferit de cel făcut cu 24 de ani în urmă de psihologul de atunci al poliţiei. Ea este convinsă că în mod sigur Jessup mai avea la activ şi alte victime.Î ntr-o seară Jessup urmăreşte casa lui Bosch, aşa că el ia măsuri de protecţie pentru fiica lui.

   Dar urmărindu-l singur într-o zi, Bosch descoperă un adăpost sub dig unde se putea intra doar printr-un canal de pe şosea sau prin peretele de nisip. Crezând că e singur intră să verifice locul şi e gata să fie surpins de Jessup, scăpat de sub urmărire. Acolo sub dig Bosch găseşte mai multe încăperi, una din ele închisă cu un lacăt nou, deschide şi vede o pernă, pături şi conserve. Întăreşte pază şi urmărirea suspectului convins că acesta pregăteşte locul pentru un ostatic.

   Cu toate încercările lui Clive Royce, Haller este tot cu un pas înainte, demontând în proces toate probele apărării. Sarah este atât de hotărâtă să nu-l lase pe Jessup să scape încât e foarte sigură, calmă şi eficientă în mărturie. În timp ce aşteaptă cu toţii sentinţa şi Haller este convins că Jessup va fi închis din nou, intervin noi crime, noi surprize pentru că un criminal nu se dezminte.
Sigur că lucrurile se vor lămuri, situaţiile, probele precum şi acţiunile ulterioare duc la concluzia că Jessup este un ucigaş psihopat.

Dacă vreţi să ştiţi şi ultimele întâmplări şi crime citiţi cartea.

După cum bine afirmă Booklist:

  “Să citeşti cartea aceasta este că şi cum ai admira un maistru zidar la lucru, care încet şi cu grijă, aşază cărămidă peste cărămidă, creând ceva care funcţionează perfect, desăvârşit.”

“Connelly este fără îndoială unul dintre cei mai buni autori contemporani de thrillere, iar ,,Până la capăt” poate fi considerat un succes. Această carte este irezistibilă de la început şi până la sfârşit” (Colette Bancroft-St.Pete Times Book Editor)

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, şi cărtureşti