Vaduva neagră, de Lucian Dragoș Bogdan – Editura Tritonic – recenzie

Văduva neagră

Lucian Dragoș Bogdan

Editura Tritonic – 2020

Număr pagini: 279

Recenzii cărți Lucian Dragoș Bogdan

   “Lucian-Dragoș Bogdan s-a născut în 1975 la Alba Iulia. A absolvit managementul la Cluj Napoca. A fost caricaturist, a lucrat în IT, marketing și vânzări, recuperarea copiilor cu dizabilități și are propria firmă de produse handmade.
A debutat literar în 1991 și, de atunci, a scris numeroase povestiri și cărți în genurile SFFH, crime și romance.
Volume SFFH:“Trilogie”(2004),“Zeul Kvun” (2004), “Frontiera” (2006, 2017), “Vraciul de pe norul interior” (2014), “Omul-fluture” (2015, cu Teodora Matei), “Întâmplări din oceanele timpului” (2016),“Povestiri fantastice”(2016),“Maya” (2016, cu Teodora Matei), “Ultimul flux” (2016), “Sindromul Charlotte”(2017,cuTeodora Matei), “Străinul palid din Mirabilis” (2017), “Cartea haosului” (2018), “Când penele roșii vor plânge. Ciudatul caz al umbrelor “(2018, cu Daniel Timariu), “Un străin în Regatul Assert” (2018, cu Teodora Matei).
Volume crime: “Pânza de păianjen” (2014), “Vânătorii de capete” (2016), “Apărarea siciliană” (2017), “Picătura chinezească” (2018),”Văduva Neagră”(2020).

  Volumul crime, o poveste din seria “Vagabond” scrisă împreună cu Jacky Scwartzman: ”Femeia din portbagaj”apărută în 2019 cu ocazia Sezonului România –Franta2019,prin colaborarea Muzeului Național al Literaturii Române din Bucureșți,festivalul internațional Quais du Polar și Institutul Francez din România.
Volume romance: “Uneori, când visez…” (2015),” Parfumul Cracoviei” (2017), “Fata cu rochii înflorate” (2018),”Sună-mă mâine”(2019).
Textele sale au fost incluse în numeroase antologii și volume colective. Împreună cu Teodora Matei a realizat antologia “Schițe de iubire” (2018).
Prima sa traducere a apărut în Grecia, în volumul “BalkaNoir” (2018).”

  “Închide ochii o clipă și imaginează-ți. Cum ar fi să-ți găsești cel mai bun prieten ucis și sfâșiat de câini? Ba, mai mult, să devii principalul suspect? Un coșmar, în asta se va transforma viața lui Dinu, din momentul în care va descoperi o serie de crime misterioase, avându-i ca țintă pe unii dintre prietenii lui.”(Daniel Timariu)

  În acest al patrulea volum din seria “Vagabond” ne întâlnim cu o parte dintre personajele din primele trei cărți: chinezoaica Wang Qi, profesorul pensionar Mișu Man, Generalul, polițiștii Marian Duca și Binţinţan și bieneînteles liantul acestora, Dinu.  Apar însă și personaje noi pe care le veți cunoaște la momentul potrivit.

  Dinu, despărțit de soție, se mută într-un mic apartament, se întoarce la birou, cochetează cu scrisul și petrece timp cu copiii lui Anda și Tudor și cu prietenii.

  După moartea Spătarului Mihali, un alt personaj din lumea nevăzută a orașului, un Dinu șocat este preluat de Wang Qi și dus la ea acasă.  Între ei se naște o frumoasă poveste și drumuri între Bucureșți și Alba.

   Lucrurile par a intra într-o rutină, copiii lui  Dinu o acceptaseră pe Qi în viața lor și a tatălui lor. Iar Dinu își revenea din starea de inerție post divorț, chinezoaica adusese un echilibru în viața lui și chiar îl făcea să viseze la viitor.

   Dar… într-o zi Qi îl anunță că trebuie să plece în China, refuzând să-i dea amănunte, apoi nu-i mai răspunde la apeluri și mesaje, deși le primește. Cu toate că și Mișu și Generalul îl sfătuiesc să lupte pentru ce-și dorește, el încă are rețineri.

  Mișu îl roagă să-l ducă la înmormântarea unui prieten din copilărie, Vasile, într-o comună din Sud. Dinu îl duce, dar ritualul crud și ciudat de înmormântare îl deprimă.

   Întors acasă se hotărăște să scrie o nouă poveste pentru revista online, dar are nevoie de o localizare a acțiunii, așa că decide să viziteze Cetatea Devei.  Ajuns acolo urcă cu telecabina și pe la jumătatea drumului vede, jos pe pământ, ascuns de-o tufă, un cadavru.

   Șocat își dă seama că e Mișu Man. Sună la poliție, dă declarații mai mult de o oră, răspunde la tot ce i se cere, dar când întreabă nu i se spune nimic. Frustrat, îl sună pe Marian și spre surpriza lui, acesta îi spune să nu se amestece, mai ales că poliția îl bănuia că el ar fi fost ucigașul.

  Peste câteva zile Marian îi spune că la autopsie rezultase că Mișu făcuse un infarct, deci murise de moarte naturală și că ar fi fost târât acolo în tufișuri de câini.

  La înmormântare, unde merge însoțit de General, este abordat de-o prietenă a lui Mișu, de la azil, o altă pensionară Cerasela, care-i comunică că Profesorul i-a lăsat ceva.

  Cerasela îi spune că Mișu îi arătase unde ascunsese niște caiete cu amintirile lui, pe care în caz de deces să i le dea lui Dinu.

  Citind caietele Dinu își dă seama că sunt întâmplări și amintiri despre familia și tovărășii de joacă ai lui Mișu. Povestea de la finalul războiului îl impresionează: nemții plecaseră, în sat au venit doi soldați și un ofițer rus. Au furat, au distrus, au bătut și omorât dintre bărbați, au violat fete și femei. Tatăl lui Mișu cu alți patru tineri (tații prietenilor lui) i-au ucis și i-au îngropat la marginea satului. Povestea îi place mult lui Dinu și se va inspira din ea pentru o nouă scriere, pe care s-o trimită revistei online.

  Mișu povestește și despre copii, prietenii lui: Vasile, Tică, Dudu și Cioară a lui Ganea. Împreună vor parcurge toate năzbâtiile copilăriei și tinereții, apoi fiecare va porni pe drumul lui și viața îi va  despărți.  Unii s-au descurcat mai bine, alții mai rău, unii au rămas săraci alții s-au îmbogățit.  Asta aflase Mișu peste ani când îi căutase.  Doar de Cioară nu se mai știa nimic de când ai lui îl vânduseră unor țigani căldărari.

  Tot în caiet Mișu povestea despre o tânără pe care o urmărea, care pleca din Alba în diferite localități și se întâlnea cu tipi în vârstă, ca o “văduvă neagră”.

   Dinu o urmărește la Deva, acolo în local o cunoaște pe Larisa, o tânără care îi spune mai multe lucruri pe care le observase despre cea urmărită. Larisa îl atrage deși își dă seama că e mult mai tânără, dar plecarea și tăcerea lui Qi îl debusolase.

  Apoi Dinu este acostat de șeful clanului Sărărilor, clan cu care nu avea amintiri prea plăcute.  Acesta este însoțit de Dolar, țiganul care-l urmărise pe Dinu în ultimele lui drumuri.

  Dolar venise din strinătate la înmormântarea bunicului lui.  Acesta părea că se spânzurase, dar nu ar fi avut nici un motiv și nepotul lui vrea să știe adevărul. Tot el îi spune lui Dinu că-l mai urmărise cineva.

   Cea care –l urmărea se dovedește a fi o polițistă sub acoperire, colega lui Binţinţan, care venise din Oradea. Sigur că Dinu e supărat, după ce că Marian și Binţinţan refuzau să discute cu el despre Mișu, considerându-l suspect, mai și puseseră să fie urmărit, deci nu aveau încredere în el după tot ajutorul pe care li-l dăduse la diferite cazuri.

   Acceptă propunerea lui Dolar și vrea să afle povestea de viață a bunicului. Află cum ajunsese în șatra de căldărari, cum crescuse, cum își întemeiase o familie frumoasă, deși doi dintre fiii lui, cei mai mici, omorâseră la beție un profesor, făcuseră pușcărie, dar fuseseră și ei uciși de puțin timp.

  Pune lucrurile cap la cap cu date din caietele lui Mișu și-și dă seama că bunicul lui Dolar era Cioară.

  Îi spune politistei că știe cine e și că-l urmărește, dar nu-l deranjează, din contră îi propune s-o țină la curent cu ce face, și ea să-l mai ajute cu informații când are nevoie.

  Dinu are o bănuială, cam fantezistă, dar începe să-i caute pe prietenii din copilărie a lui Mișu și spre surprinderea lui află că muriseră toți în cursul anului trecut în accidente sau de bătrânețe. Și totuși ceva îl sâcâie și-l pune în gardă. Pune tot ce citise și ce aflase cap la cap și parcă i se conturează o imagine.

   Îi cere ajutorul Generalului, și acesta, schimbat și aranjat o va întâlni pe tânăra urmărită de Mișu. După întâlnire și discuții Generalul e sigur că tânăra nu e deloc “văduva neagră”, are cu totul alte probleme și motivații.

   Între timp Dinu are o aventură cu Larisa, căreia nu-i dă prea mare importantă, iar Qi, deși e în țară nu-i mai răspunde la apeluri, chiar se mută din blocul în care locuia.

Polițista nu-l crede când îi spune de Qi, ba chiar îi spune că și chinezoica e bănuită de crimă.

Lucrurile se precipită din nou. O nouă întâlnire cu Larisa aduce lămuriri și Dinu e din nou în pericol.

Sigur că până la final cu ajutorul polițistei va rezolva puzzle-ul.

Ce rol are Larisa în toată povestea?

Cine e “văduva neagră”?

De ce a plecat Qi?

Cine îl salvează pe Dinu?

De cine și de ce au fost uciși Mișu, prietenii lui și fiii țiganului?

Cum se rezolvă totul?

   Veți afla totul citind cartea. Nu veți fi dezamăgiți. Răspunsurile la întrebări sunt de-a dreptul surprinzătoare și incredibile, deși, încă o dată trecutul are urmări asupra prezentului.

   Da este o poveste cu crime, urmăriri, adrenalină, dar în același timp o plimbare prin istoria și legendele locurilor.

   Autorul pune mai ales accentul pe viața reală, dureroasă și totuși cu urmele ei de frumusețe a personajelor. Relațiile dintre ei și cele cu familiile lor sunt descrise cu bune și cu rele, cu lacrimi și bucurii, cu realizări și neîmpliniri.

   Deși romanul este scris într-un stil alert și cu mult dialog trebuie să fii atent la sensuri și mesaje.

Iată  ce spune  scriitoarea Teodora Matei despre romanul lui Lucian Dragoș Bogdan:

“Lucian ne demonstrează, încă o dată, că într-o investigație e nevoie de o minte brici, de spirit de aventură, dar și de o mică doză de nebunie. Atât cât să facă din mersul pe marginea prăpastiei o demonstrație de maestru, nu un gest necugetat, teribilist.”

Felicitări Lucian Dragoș Bogdan și așteptăm volumul următor.

Carte disponibilă pe site-ul Editura Tritonic

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti

Autori români

Văduva neagră de Lucian Dragoș Bogdan – Editura Tritonic – recenzie