Ochi pentru ochi – M.J. Arlidge – Editura Trei – recenzie
Ochi pentru ochi – M.J. Arlidge – Editura Trei – recenzie
Titlu: Ochi pentru ochi
Autor: M.J. Arlidge
Editura: Trei
Nr. pagini: 582
Anul apariției: 2024
Titlul original: Eye for an Eye
Traducător: Alexandra Fusoi
“Cei mai cunoscuți criminali s-au ascuns la vedere. Până acum…
Emily este o mama singură devotată. Jack are o slujbă nouă, într-un oraș nou. Russell e pe punctul să se îndrăgostească.
Toți au același secret: niciunul dintre ei nu e cine spune că ar fi. Se numără printre cei doar nouă criminali din Marea Britanie cărora li s-a acordat dreptul la anonimat după ispășirea pedepsei, din cauza crimelor atroce pe care le-au comis. Dar dacă familiile victimelor află adevărata identitate a criminalilor? Consilieră de probațiune Olivia Campbell e prinsă într-un foc încrucișat când sunt căutați atât cel care a divulgat identitățile secrete, cât și justitiarii ucigași dezlănțuiți de scurgerile de informații…”
“O lecție de maestru care te pune pe gânduri. Povestea ți se întipărește în minte”(Daniel Cole)
“Înfiorător, sfâșietor, un thriller mare, îndrăzneț, complex”.(Chris Whitaker)
Îmi place M. J. Arlidge și am citit cu multă plăcere tot ce a apărut până acum din “Seria Helen Grace”. M-a intrigat de la început titlul acestui volum (independent), apoi, citind nota autorului, am înțeles de ce a fost ales.
Povestea pornește de la o bază reală, iar imaginația autorului (de altfel totul pare perfect posibil) ne oferă o continuare. Arlidge ne spune în notă că în Marea Britanie există nouă infractori condamnați, care au fost eliberați primind din partea justiției dreptul la anonimat pentru restul vieții lor. La fel ca într-un program de protecție al martorilor, li s-au oferit la eliberare nume noi, locații ținute secrete, vieți noi. Nici măcar tabloidele nu au reușit să afle un secret atât de bine păzit. Crimele comise au fost atât de groaznice, tulburătoare și inacceptabile, chiar dacă au fost copii atunci, încât dacă ar fi identificați vinovații ar pieri de mâna justitiarilor, sau a familiilor care ar vrea răzbunare.
Pe baza acestor realități Arlidge țese o poveste, care s-ar întâmpla, dacă infractorii ar fi identificați și pedepsiți, conform sintagmei “ochi pentru ochi”, de aici și titlul romanului.
Arlidge ne prezintă modul de lucru al Serviciilor de Probațiune, oamenii care lucrează acolo, dar și viețile personale puternic influențate de munca pe care o fac. Lucrurile sunt atât de puternic ierarhizate încât prea puțini (doar cei de la vârf) sunt la curent cu toate datele, e vorba de șefii serviciilor și de ministrul Justiției. Și totuși, ca peste tot, apar scurgeri în sistem.
Arlidge ne prezintă cinci cazuri, cinci vinovați, cinci victime, Prezentându-ne și viața vinovaților aflăm că și ei, la rândul lor, au fost victimele abuzurilor incredibile din propriile familii, a lipsei de educație și empatie, a încercării de-a răzbi în viață cu orice preț. Pe de altă parte pentru familiile victimelor totul înseamnă distrugerea vieții de familie, a legăturilor cu ceilalți membrii, a propriei vieți. Se poate spune că au murit și ei odată cu disparițiile, singura lor dorință fiind răzbunarea.
Dar să vedem vinovații și victimele…
Îi avem pe Mark Willis (Liam Sullivan) care, la 12 ani, a violat și a ucis în bătaie o femeie de 78 de ani; Jack Walker (Kyle Peters) care a violat, torturat și ucis un copil de patru ani Billy Armstrong; Courtney Turner (Sharon Wall) care la 11 ani, împreună cu prietena ei Kaylee Jones, a omorât cu pietre o colegă de clasă invalidă, Jessie; Russell Morgan (Andrew Baynes) care și-a ucis prietena de 14 ani, Alice Rose, cu 43 de lovituri de cuțit și, inspirat de ocultism și idei satanice, a încercat s-o mănânce, de aceea a fost numit “canibalul”; și Emily Lawrence (Janet Salter) care, copil fiind, în urma problemelor și abuzurilor din familie dă de două ori foc caselor în care locuia, încercând să păstreze puțina dragoste pe care o primea, dar mor două surori de-ale ei mai mici. Emily este singura care regretă cu adevărat ce a făcut și în cei douăzeci de ani de când se ascundea își clădește o viață și compensează prin puținul bine făcut nenorocirile din copilărie. E sinceră cu soțul ei de la început, deși în timp asta-i va aduce și divorțul. Dar își crește cu dragoste și înțelegere fiul până în momentul dezastrului. Ceilalți 4 eliberați mai recent încearcă să-și continue viețile, unii dorind să se schimbe, alții comițând aceleași greșeli sau având aceeași atitudine.
Dar mesajul primit de aparținătorii victimelor, un mesaj simplu de la un expeditor necunoscut, care le spunea noul nume și locația vinovatului, determină următoarele evenimente. Locațiile, vinovații, poze relevante apar și pe situl “Justiția nu Doarme Niciodată”, organizația fiind condusă de Ian Blackwell, fost polițist, sprijinit și de unii aflați în funcții importante și locuri cheie.
Mark Willis, Jack Walker, Russell Morgan sunt identificați și mor la fel ca victimele lor, răzbunarea familiilor fiind necruțătoare. Tatăl lui Jessie, Mike, e hotărât să-și răzbune fiica, dar în ultima clipă îi cruță viața lui Courtney pentru că e și ea mamă. Iar Emily este gata să se sinucidă, atacată și aproape ucisă, dar salvată, spre marea ei mirare de înțelegerea și dragostea fiului ei Sam.
Cum se întâmplă toate, cum au ucis vinovații-călăii, cum s-au răzbunat aparținătorii victimelor veți vedea citind cartea.
Dar chiar dacă cei uciși erau criminali justiția trebuie să-și facă treaba, să afle cine sunt vinovații de scurgerea datelor, să-i prindă și să-i pedepsească. De aceea detectivul inspector Chandra Dabral, de la Scotland Yard, și cu echipa ei primesc ordinul de-a rezolva problema. Cercetează și interoghează ofițerii de probațiune, pe șefii lor, chiar pe ministrul adjunct, deși toți sunt de părerea acestuia:
“…în țara asta suntem prea puțin fermi, prea indulgenți. “Pedeapsa” a devenit un cuvânt murdar în ultima vreme, accentul fiind pus veșnic mai degrabă pe starea de bine a criminalilor înrăiți decât a victimelor și familiilor acestora.”
Dar și așa “ochi pentru ochi”, legea talionului nu este aplicabilă. Justiția trebuie să-și spună cuvântul.
Chandra îl arestează pe Ian Blackwell, declarația acestuia lămurind unele umbre. Abia căutând legătura dintre unele personaje cheie din cercetarea lor vor găși persoana care fără nici o remușcare, a orchestrat evenimentele, folosindu-se de orice fărâmă de informație aflată de la prietenii mai influenți și de la propriul loc de muncă.
Cine este vinovatul? Cum a pus la cale lucrurile? De ce? Cum și-a implicat prietenii și de ce? Ce părere are despre ce a făcut?
“Toți ne naștem răi. Un ucigaș de copii, un iubit necredincios, o mamă neglijentă-toți sunt puncte diferite pe aceeași scară, pentru că adevărul e că toate ființele umane sunt egoiste, nepăsătoare și crude. Odată ce înțelegi asta, ideea unui Serviciu de Probațiune devine o glumă, o glumă imorală și obscenă, ideea că oamenii vor să se reabiliteze e la fel de fantezistă ca ideea că ar putea s-o facă.”
Părere care de altfel e împărtășită cam de întreaga societate.
Romanul cu un ritm alert, multe povești și evenimente, te pune pe gânduri și te determină să analizezi și să te întrebi: “tu ce-ai face dacă ai fi în locul celor implicați-ai ierta sau ai aplica legea talionului – ochi pentru ochi?”
Iată și păreri avizate:
“Un thriller dinamic… Cu ritm rapid, tulburător, îți dă de gândit.”( Guardian)
“Un roman crime emoționant pentru secolul XXI.”( Daily Mail)
“În acest thriller profund, dureros, nu există răspunsuri simple.”( The Sun)
“Impresionant și plin de compasiune, Ochi pentru ochi ar trebui să câștige premii.“- (Literary Review)
Recenzia face parte din blog tourul dedicat apariției în limba română a romanului: Ochi pentru ochi
Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, pentru a vă edifica:
Pare foarte interesantă! Felicitări pentru recenzie, Arci!